Traian Dorz: Alergarea stăruitoare

Gânduri alese, rânduri culese
cu scurte meditaţii duhovniceşti

Alergarea staruitoare

Alergarea staruitoare e porunca stralucita
celor ce-au pornit cu Domnul catre Tinta Fericita;
cu privirea atintita la Hristos întotdeauna,
ei s-alerge, dând navala, pentru-a dobândi cununa.
Nu se poate-ajunge altfel, desi Tinta nu-i departe,
ca la orice pas sunt piedici si vrajmasi în orice parte;
trebuie-nfruntari de jertfa, trebuie-osteneli de lupta,
calea spre desavârsire e-alergare ne-ntrerupta.
Lung e drumul promisiunii pân’ la-nfaptuirea buna,
lunga-i lupta hotarârii pân’ ajunge la cununa,
lunga-i cernerea credintei pân’ ajungi la biruinta,
chiar Hristos a câstigat-o doar prin spini si suferinta.
N-ajung niciodata Tinta cei ce nu pornesc deodata
într-o sfânta hotarâre unica si-nflacarata
ca un legamânt puternic si-o predare fericita,
dusa pâna-n clipa mortii cu-ndrazneala neclintita.
N-ajung niciodata Tinta cei ce alte cai apuca,
nici cei care fug de cruce si-o arunca-n loc s-o duca,
nici cei care-s îndoielnici, nici cei ce-s legati de-avere;
alergarea dupa Domnul sa le lasi pe toate-ti cere.
…Drag urmasul meu, încinge-ti bine mijlocul si-alearga,
lupta sfânta nu-i usoara, calea sfânta nu e larga,
însa daca-alergi cu Domnul si cu fratii împreuna,
stralucita te asteapta o rasplata si-o cununa.

| Continuare »

Traian Dorz: Dreptarul învățăturii sănătoase

Scurte culegeri de temelie despre adevarurile dreptei credinte:

  • din Sfânta Scriptura
  • din Sfintii Parinti
  • si din Îndrumarile Parintelui Iosif Trifa, profetul vremilor noastre, om trimis de Dumnezeu neamului si Bisericii noastre, initiatorul Lucrarii profetice Oastea Domnului.

Culegere si îngrijire de Traian DORZ

Dreptarul învataturilor sanatoase, pe care le-ai auzit de la mine, tine-l cu credinta si dragostea care este în Hristos Iisus(II Tim. 1, 13).

De ce sunt atâtea credinte gresite azi în lume? Pentru ca sunt tot atâtea învataturi gresite si atâtia învatatori gresiti! De ce sunt atâtea neîntelegeri între frati? Pentru ca cei mai multi nu cunosc si nu tin dreapta învatatura, cea sanatoasa, lasata noua de Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos, apoi transmisa prin Sfintii Sai Apostoli si prin urmasii acestora – parintii si înaintasii nostri în dreapta credinta… Si, daca nu cunosc dreptarul acestei învataturi bune, fie ca se lasa amagiti de învataturi straine, care îi ispitesc si îi atrag, fie ca din nestiinta rastalmacesc Scripturile învatând apoi rau, spre pierzarea lor si a celor ce-i asculta. Iata, asadar, de ce mare pret este ca fiecare dintre noi sa cunoastem adevarata învatatura a Sfintei Evanghelii, nu numai pentru a ne îndruma bine pe noi si pe altii potrivit ei, ci si pentru a ne feri de cei care vin spre noi cu o învatatura deosebita, care atrage dupa ea si credintele pierzatoare.

| Continuare »

Traian Dorz: HRISTOS – PÂINEA NOASTRĂ ZILNICĂ

366 scurte meditații biblice pentru zilele anului – de la 1 ianuarie, la 31 decembrie –

În Numele Tatalui, și al Fiului, și al Sfântului Duh. Amin.

Iisus Hristos,

Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor,

Slavă veșnică Ție!

Pentru ca ne-ai dăruit viața, ființa și miscarea,

pentru că Tu ne-ai rânduit la mântuire prin harul Tău,

pentru că Tu ne-ai trimis vestitorii Evangheliei Tale spre a ne aduce lumina mântuirii,

pentru că Tu ne-ai trezit durerea pentru păcatele noastre și dorința pentru mântuire,

pentru că Tu ne-ai născut din nou prin Cuvântul și prin Duhul Sfânt,

pentru că Tu ne-ai socotit vrednici de încredere și ne-ai pus în slujba Ta,

pentru că Tu ne-ai scris numele nostru în Oastea Ta și în Cartea Vieții Tale,

pentru toate zilele care ni le-ai rânduit pe pamânt și pentru tot ce ai vrut Tu să întâmpinam în viață ca să facem voia Ta,

pentru toate binecuvântarile pe care le-am primit noi de la Tine si pe

care ni le-ai primit Tu – facându-ne noi datoria pe pamânt,

pentru ca ne-ai ajutat sa ne traim viata cu folos si s-o sfârsim cu bine,

pentru fericirea pe care ne-ai fagaduit-o si cu care ne astepti Acolo la Tine,

Slavă veșnică Ție,

Marele nostru Mântuitor si Dumnezeu,

Iisus Hristos!

| Continuare »

Traian Dorz: Zile și adevăruri istorice

12 septembrie 1937
12-16 februarie 1938
7 noiembrie 1976

În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Amin. (Mt. 28, 19-20)
IISUS HRISTOS,
Vesnicul si Unicul Adevar, Judecator si Dumnezeu,
Slava vesnica Tie!
Pentru Adevarul Tau cel nespus de hotarât
si pentru Dragostea Ta cea nespus de dulce
cu care Ti-ai daruit lumina,
cu care Ti-ai varsat sângele
si cu care Ti-ai biruit moartea
pentru rascumpararea si mântuirea noastra,
– dar si pentru Dreptatea Ta cea nespus de aspra
cu care vei judeca neascultarea,
vei pedepsi nelegiuirea
si vei osândi vesnic faradelegea
celor ce au dezbinat, au chinuit si au pierdut
copii ai Tai si adunari ale Tale,
– slava cutremuratoare Tie!
Pentru mângâierile vesnice pe care le vei da
tuturor celor chinuiti pentru Numele Tau,
tuturor celor batjocoriti pentru slava Ta,
tuturor celor condamnati pentru libertatea Ta
si tuturor celor ce au fost în vreun fel napastuiti pentru Tine,
– dar si pentru plata pe care o vei da chinuitorilor,
pentru osânda dreapta pe care o vei da celor asupritori
si pentru pedepsirea celor care au condamnat nevinovatia,
au spurcat neprihanirea,
au sugrumat constiintele,
au întemnitat Adevarul,
au batjocorit Jertfa
si au calcat în picioare sângele sfintilor Tai,
– slava înfricosata Tie!
Pentru Cerul cel stralucitor – rasplata chinuitilor Tai,
dar si pentru Iadul cel întunecat – plata celor chinuitori,
amândoua la fel de drepte,
Slava vesnica Tie,
Dumnezeul, Judecatorul si Adevarul Unic si Vesnic,
Iisus Hristos! Amin.

| Continuare »

Traian Dorz: Prietenul tinereții mele

Scurte meditații duhovnicești,
mărturisiri și împărtășiri scumpe
din singurătatea mea cu Domnul meu
sau fără El

Prieten tineretii mele

Prieten tineretii mele
si lacrimilor mele Dor
si Sot singuratatii grele
– Te cânt, Iisus – si Te ador.

Ce n-am putut nici mamei spune
atât de-adânc, de cald si des,
am spus iubirii Tale bune,
simtindu-mi sufletu-nteles.

În anii de rascruci amare,
cu sufletul zdrobit de tot,
la nimeni negasind crezare,
la Tine am stiut ca pot.

Ce nimeni n-a mai fost altcine
sa-mi fie-n ceasul disperat
ai fost Tu-n stare pentru mine,
caci m-ai iubit cu-adevarat.

Ti-as spune-n nu stiu ce cuvinte
de adorare si fior
cât mi-e iubirea de fierbinte
– dar nu pot, cât Îti sunt dator!

Prieten tineretii mele,
cu cât mi-ai dat si mi-ai adus,
al Tau sunt eu, a’ Tale-s ele
pe vecii toti, pe toti,

I i s u s . . .

| Continuare »

Traian Dorz: Mărgăritarul ascuns

Gânduri duhovnicești și împărtășiri tainice în Hristos

– Scurte și scumpe meditații –

Margaritarele ascunse

Margaritarele ascunse
sunt luminitele de har
ce-n noaptea lumii îndrumeaza
spre Unicul Margaritar.

Spre-Acel nepretuit si vesnic
Margaritar ascuns: Iisus,
în Care e si viata asta
si Viata fara de apus.

Ferice sufletul ce-L afla
si-si vinde tot, spre a-L avea;
aceluia Hristos îi este
Comoara unica si grea.

Aceluia nimic pe lume
nu-i este-atât de scump ca El,
credinta Lui e-un unic aur,
iubirea Lui e-un unic tel.

Ferice-acel care-L pastreaza
prin toate-a’ lumii prabusiri,
aceluia Hristos i-aduce
nebanuite mosteniri…

…Munceste, suflete, si lupta,
si roaga-te sa poti sa ai
Margaritarul Scump si Unic
prin care mostenesti un rai!

| Continuare »

Traian Dorz: Avuția sfântului moștenitor

Scurte cugetari duhovnicesti

Avutia cea mai mare e credinta-adevarata
care îti îndruma viata pe cararea cea curata,
si-i nadejdea neclintita în izbânda jertfei sfinte
care-ti da mereu taria sa-ti duci lupta înainte,
si-i iubirea neschimbata, una-n veci cu legamântul,
si-o va mosteni acela care-si va tinea cuvântul.

*

Nu-i comoara-n lumea-ntreaga mai de pret ca mântuirea,
fericit acela carui asta-i este mostenirea;
cine-i stie pretul mare si rasplata ce-o aduce
poarta pentru ea, în viata, orice sarcina si cruce,
rabda pentru ea oricâte nedreptati si suferinte,
ea da vesnica rasplata a cerestii biruinte.

*

N-am sa-ti las comori mai scumpe, drag mostenitorul meu,
decât Aurul Credintei neclintite-n Dumnezeu
si comorile Nadejdii, si-a Iubirii piatra scumpa;
de la ele niciodata gândul tau sa nu se rumpa,
de la ele niciodata ochii tai sa nu se-abata,
caci prin ele, a ta viata va fi-n veci cea mai bogata.

*

Cinstea-i orisicând averea cea mai scumpa si mai rara,
oameni ce s-o aiba asta nu-s prea multi în nici o tara;
mai întâi ca orice-avere ce-as avea sa-ti las eu tie,
fiul meu, aceasta este cea mai scumpa avutie;
mi-au lasat-o naintasii si-am lasat-o nepatata,
si ti-o las cu datoria s-o pastrezi pe veci curata.

*

Avutiile divine mai nainte însirate,
fiul meu, ca mostenire sfânta ti le las eu toate;
pretuieste-le din suflet, mai presus ca orice bine,
si-ntr-o inima curata, într-un gând curat le tine;
mintea ta cu-ntelepciune pururi le chiverniseasca
si inima prin iubire fericit sa le multeasca.
Astfel sa le lasi în urma si tu celui ce-ti urmeaza,
si-atunci fi-va neamul nostru ca si soarele-n amiaza.

| Continuare »

Traian Dorz: Calea bunului urmaș

Scurte cugetări duhovnicești

Fiul meu, sa stii ca-n viata orisicare om îsi are
ca, demult, Ierusalimul – vremea lui de cercetare;
cine-si întelege vremea si-ascultarii se supune
ia cararea îndrumata de-adevar si-ntelepciune.
Calea asta totdeauna s-o iubesti, urmasul meu,
caci pe ea, cu roade sfinte, ai s-ajungi la Dumnezeu.

*

Drag urmas al meu, oriunde, chiar departe dus de-acasa,
fie-ti pururi înainte Calea binelui frumoasa.
Calea pacii si-a iubirii, calea bunei-cuviinte,
calea cinstei si-a dreptatii, calea unicei credinte,
caci pe ea se vad frumoase si curate înainte
a’ parintilor tai urme, pilde si îndemnuri sfinte.

*

Când parintele-ti vorbeste, fiul meu, tu ia povata,
caci de sfaturile mele vei avea nevoie-n viata;
eu am mers cu drag pe Calea Sfânta din copilarie,
despre ea vreau pân’ la moarte sa-ti vorbesc, cu drag, si tie,
ca si tu pe-aceasta cale sa pornesti de dimineata,
caci sfârsitul ei e slava pentru Vesnica viata.

*

Fericita-i Calea Sfânta a Credintei luminoase,
caci pe ea înaintasii si-au dus urmele frumoase;
printre ei, al meu parinte mi-a fost pilda neuitata,
el mi-a spus c-aceasta Cale eu sa n-o las niciodata
si pe ea merg, pe-a’ lui urme, fericit calcând pe ele,
iar tu, fiul meu, urmeaza-mi credincios calcând pe-a’ mele.

*

Daca vei urma Cuvântul Domnului cu ascultare,
precum tatal tau te-nvata prin cuvânt si prin purtare,
fiul meu, atunci lumina sfânta si dumnezeiasca
se va revarsa spre tine, harul sa-ti împartaseasca
si vei fi-nzestrat de Duhul cu puteri si stralucire,
s-aduci pentru Domnul slava, pentru oameni mântuire.

*

Drag urmas al meu, îndemnul ce ti-l las pentru viata
e sa ai întotdeauna Cartea Domnului în fata;
dupa ea, cu-ntelepciune, sa-ti traiesti a’ tale zile,
sfaturile împlinindu-i, caile urmându-i-le,
caci si eu, din tinerete, le-am urmat cu bucurie;
fericindu-mi ea viata, ti-o va ferici si tie.

| Continuare »

Traian Dorz: Cireșul înflorit

– ȘI ALTE POVESTIRI RELIGIOASE –

A înflorit odată

A înflorit odata, demult, si pentru mine
ciresul din gradina Parintelui meu bun
si-a asteptat în floare cu crengile lui pline,
sa ma întorc cu lacrimi din drumul meu nebun.

Câti ani a plâns întruna ciresul drag în floare
tot mai cu întristare, dar tot mai încarcat!
Câti ani a plâns si Tatal, privind departe-n zare,
mereu dorind sa-ntoarca pierdutul fiu plecat!

Dar a venit o clipa… am auzit o soapta
adusa cu iubire de-un sol din cer venit:
– Întoarce-te acasa, ca Tatal tau te-asteapta,
priveste-n zare semnul: ciresul înflorit.

Cu teama si rusine mi-am hotarât plecarea,
dar tremuram la gândul când am sa-l întâlnesc;
era o primavara cu flori pe toata zarea
când a lucit în mine tot soarele ceresc.

…N-am mai vazut pe nimeni decât o Mâna dulce,
strângându-ma fierbinte la sânul cel mai drag
si-o Fata stralucita si-un sfânt sarut în cruce
si Casa mea de Aur cu îngerii pe prag.

Slavita fii tu vesnic, Iubire iertatoare
si Mila nesfârsita ce-ai asteptat mereu,
si tu, chemare sfânta, si tu, cires în floare,
si tu, eterna clipa când am venit si eu!

| Continuare »