Editia a II-a<\/p>\n
C\u00e2teva spicuiri din viata si activitatea preotului Vasile Ouatu
\n\u2013 cu doua predici testamentare \u2013<\/p>\n
Lupta cea buna m-am luptat. Alergarea mi-am ispravit. Credinta am pazit. De acum ma asteapta cununa neprihanirii, pe care mi-o va da, \u00een ziua aceea, Domnul, Judecatorul cel drept. Si nu numai mie, ci si tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. <\/em>(II Tim. 4, 7-8)<\/p>\n <\/p>\n \u00cendata dupa moartea si \u00eenmorm\u00e2ntarea neuitatului nostru parinte Vasile Ouatu de la Bucuresti, s-a ridicat o dorinta generala de a se tipari o carte cu viata si activitatea lui. Dar, izbiti fiind mereu de lovituri si necazuri, cartea aceasta va mai \u00eent\u00e2rzia. \u00cen locul ei, am tinut sa scoatem carticica aceasta, ce cuprinde unele momente mai \u00eensemnate din viata celui care s-a topit ca o jertfa vie si sf\u00e2nta \u00een Lucrarea Domnului.<\/em><\/p>\n Carticica aceasta cuprinde si doua predici testamentare, pe care parintele Vasile le-a trimis spre citire la fronturi, atunci c\u00e2nd boala \u00eel dobor\u00e2se la pat si \u00eei luase graiul. Sunt doua predici cutremuratoare, ce pot fi citite cu mare folos \u00een adunarile Oastei.<\/em><\/p>\n Am intitulat cartea aceasta \u00abSolia unei jert-fe\u00bb, pentru ca toata viata parintelui Vasile ne aduce aminte sa facem si noi jertfe pentru lucrul Domnului.<\/em><\/p>\n \u00cenvredniceste-ne, Doamne Iisuse, si pe noi ca solia mortii sa ne afle pe c\u00e2mpul cel mare de lupta si jertfa pentru Evanghelia Ta. Sibiu, la 15 august 1937<\/em><\/p>\n Tit TRIFA<\/em><\/p>\n <\/p>\n Cuv\u00e2ntarea Parintelui Iosif tinuta la \u00eenmorm\u00e2ntarea parintelui Vasile Ouatu din Bucuresti<\/p>\n \u201eSi eu ma voi cheltui bucuros si pe mine \u00eensumi pentru sufletele voastre\u201c (II Corinteni 12, 15).<\/p>\n O mare durere ne-a str\u00e2ns pe noi aici, la biserica aceasta din Capitala tarii. Am venit sa petrecem la locul de odihna pe acela care a fost bunul pastor al acestei biserici si pe acela care ne-a fost parinte drag si conducator scump \u00een Oastea Domnului.<\/p>\n Stam cu totii \u00eendurerati \u00een fata acestei jertfe. Dar \u00een durerea aceasta este ceva deosebit. \u00cen durerea aceasta este ceva care \u00eenalta si sfinteste sufletele. Avem \u00een fata noastra o jertfa \u00eenaltatoare de suflete, pentru ca acela care s-a topit p\u00e2na a ajuns \u00een acest sicriu s-a adus pe sine \u00eensusi ca o jertfa vie si bine placuta lui Dumnezeu (Rom. 12, 1). Avem \u00een fata noastra un sicriu \u00eensufletitor. Avem \u00een fata noastra jertfa unuia care, cum zice Apostolul Pavel, si-a pus \u00een joc si viata pentru lucrul lui Hristos (Filip. 2, 30). \u201eS-a cheltuit si pe sine \u00eensusi\u201c pentru Evanghelia Lui. Avem \u00een fata noastra jertfa unui erou al lui Hristos, care s-a jertfit pentru cauza Lui, pentru Evanghelia Lui, pentru Biserica Lui.<\/p>\n \u00cen fiinta Evangheliei este si jertfa. Evan\u00adghelia \u00eensasi este jertfa cea mare si scumpa a scumpului nostru M\u00e2ntuitor. Iar biruinta Evangheliei a fost de la \u00eenceput si va fi p\u00e2na la sf\u00e2rsitul veacurilor jertfa celor care pasesc pe urmele Domnului; jertfa celor care sunt gata sa-si dea viata pentru cauza Lui.<\/p>\n Evanghelia a dat \u00een toate timpurile eroi si martiri. Si trebuie sa dea si azi. Trebuie sa dea mai ales azi. \u00centr-o vreme c\u00e2nd ideea nationala da eroi si martiri, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd ideea comunista da si ea morti si eroi, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd chiar si sporturile si distractiile dau si ele morti si eroi, cu at\u00e2t mai v\u00e2rtos Evanghelia lui Hristos trebuie sa dea eroi si martiri. Caci e timpul c\u00e2nd Evanghelia cere si ea eroi si martiri.<\/p>\n Si, iata, avem astazi jertfa unui astfel de erou al lui Hristos, care si-a dat si viata pentru Evanghelia Lui. Avem pe unul care a cazut moarte de erou pe frontul Oastei Domnului, pe frontul cel mare de lupta con\u00adtra Antihristului faradelegilor.<\/p>\n Omeneste vorbind, noi trebuie sa ne laudam ca Oastea Domnului a venit si aici sa faca dovada ca Evanghelia lui Hristos mai da si azi eroi si martiri. Miscarea aceasta hulita si prigonita, iata, face azi dovada ca noi stim sa si murim pentru biruinta Evangheliei.<\/p>\n Viata si jertfa parintelui Vasile Ouatu s-au desfasurat sub ochii nostri. Despre jertfa lui marturiseste si biserica mareata pe care a ridicat-o alaturi de Biserica zidirii sufletelor.<\/p>\n O mare durere si pierdere ne-a \u00eencercat \u00een pragul acestui an. \u00cen temelia razboiului nostru cel sf\u00e2nt, alaturi de jertfa cea mare si scumpa a scumpului nostru M\u00e2ntuitor, avem de acum si jertfa copiilor Lui. Avem si jertfa luptatorilor Lui. \u00cen temelia luptei noastre am \u00eenceput sa \u00eengropam jertfe; iar aceste jertfe sunt si ele chezasia biruintei noastre. Aceste jertfe prevestesc biruinta noastra.<\/em><\/p>\n <\/p>\n Frati iubiti! Jertfa parintelui Vasile Oua\u00adtu sta \u00een fata noastra ca o predica vie. \u00cen fata acestei jertfe trebuie sa ne \u00eennoim legam\u00e2ntul nostru cel sf\u00e2nt de a ne lupta si a ne jertfi p\u00e2na la sf\u00e2rsit \u00een lupta cea sf\u00e2nta a Domnului. Parintele Vasile Ouatu ne-a lasat ca testament jertfa lui si mucenicia lui.<\/em><\/p>\n Iar voua, dragii nostri frati de la biserica aceasta, parintele vostru drag, cel care v-a nascut din nou prin suferintele lui, va lasa, drept testament, cuvintele Apostolului Pavel: \u201eAstfel dar, preaiubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti p\u00e2na la capat m\u00e2ntuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai c\u00e2nd sunt eu de fata, ci cu mult mai mult acum, \u00een lipsa mea\u201c<\/em> (Filip. 2, 12).<\/p>\n Draga Vasile!<\/em><\/strong><\/p>\n Tu ai plecat la Domnul si Stap\u00e2nul Oastei noastre. Spune-I Domnului Iisus, draga Vasile, ca noi luptam \u00eenainte. Spune-I ca suferim, dar luptam \u00eenainte.<\/em><\/p>\n Draga Vasile! Spune-I Domnului Iisus ca ne-ai lasat aici, \u00een Biserica Lui, si aici vrem sa ram\u00e2nem. Ca odinioara t\u00e2narul Samuel, ne-am trezit \u00een Biserica si \u00een Biserica vrem sa ram\u00e2nem, \u00een Biserica vrem sa luptam, pentru Biserica vrem sa ne jertfim, ca sa avem Biserica Lui cea vie, cea luptatoare, cea biruitoare, cea curata si fara pata (Efes. 5, 27).<\/em><\/p>\n Draga Vasile! Spune-I Domnului Iisus ca \u201ep\u00e2na \u00een ceasul de acum flam\u00e2nzim si \u00eensetosam dupa Cuv\u00e2ntul Lui si dupa dreptate… P\u00e2na \u00een ceasul de acum suntem ocar\u00e2ti, dar binecuv\u00e2ntam; suntem prigoniti, dar rabdam; suntem vorbiti de rau, dar ne rugam. P\u00e2na \u00een ceasul de acum, am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepadatura tuturor\u201c (I Cor. 4, 11-13), dar pe toate le biruim, uit\u00e2ndu-ne tinta la El (Evrei 12, 2).<\/em><\/p>\n Draga Vasile! Spune-I Domnului Iisus ca \u201esuntem \u00eencoltiti \u00een toate chipurile, dar nu la str\u00e2mtoare; \u00een grea cumpana suntem, dar nu deznadajduiti; prigoniti, dar nu parasiti; tr\u00e2ntiti pe jos, dar nu omor\u00e2ti\u201c (II Cor. 4, 8-9), pentru ca simtim mereu m\u00e2na Lui si dragostea Lui.<\/em><\/p>\n Draga Vasile! Spune-I Domnului Iisus ca nimeni si nimic nu ne va putea desparti de El si dragostea Lui: \u201enici necazul, nici str\u00e2mtoarea, nici prigoana, nici foametea, nici primejdia, nici sabia\u201c (Rom. 8, 35).<\/em><\/p>\n Vrajiti de dragostea aceasta, vom lupta p\u00e2na la sf\u00e2rsit, pentru ca, pe urma, sa luam si noi cununa. Parintele Vasile s-a stins la v\u00e2rsta de abia 33 de ani.<\/p>\n A cazut pe front prima data \u00een anul 1930, c\u00e2nd a zacut la sanatoriul din Geo\u00ada-giu, \u00eempreuna cu Parintele Iosif.<\/p>\n Dupa ce s-a \u00eentremat putin, s-a re\u00eentors la front si a intrat din nou \u00een lupta Dom\u00adnului. \u00cen lupta aceasta a staruit ne\u00eencetat, cu zi si noapte, cu vreme si fara vreme, p\u00e2na c\u00e2nd, cu prilejul unei adunari, a stropit masa cu s\u00e2ngele pieptului sau. A luptat \u201ep\u00e2na la s\u00e2nge\u201c.<\/p>\n Recules putin, s-a aruncat iarasi \u00een lup\u00adta. Si a luptat mereu, cu pieptul zdrobit, p\u00e2\u00adna c\u00e2nd a cazut din nou la front. Boala \u00eei stinsese graiul, dar graiau credinta si dragostea lui pentru frati. Cu acest grai a luat ultimul legam\u00e2nt al fratilor care se str\u00e2nsesera la Bucuresti.<\/p>\n De aici a plecat apoi, cu o violenta eru\u00adpere a bolii, la Geoagiu. Iar de la Geoagiu, la Cluj. Pe tot timpul acesta, boala a lucrat cu o violenta grozava (calduri ne\u00eencetate, de c\u00e2-te 390<\/sup>). Boala i-a topit cu totul trupusorul\u00a0 (\u00een timpul din urma avea doar o greutate de treizeci si doua de kilograme). \u00centors la Bucuresti, era numai o umbra. A chinuit mult, dar credinta l-a tinut p\u00e2na la sf\u00e2rsit \u00een bratele Domnului.<\/p>\n S-a stins \u00een seara zilei de 19 februarie 1937.<\/p>\n Pe urma lui au ramas trei copilasi (un baiat si doua fetite) si o \u00eendurerata sotie.<\/p>\n \u00cen urma scurtei, dar rodnicei sale vieti, au ramas \u00eensa si o monumentala biserica \u00een cartierul Ghencea (una dintre cele mai mari biserici din Bucuresti), o oaste puternica si alte multe \u00eenfaptuiri, pe care le vom aminti \u00eentr-o carte viitoare, completata si cu \u00eentreg scrisu-i duios despre Cruce si Domnul Iisus.<\/p>\n Jertfa parintelui Vasile sa fie pentru noi toti o pilda mareata de lupta si jertfelnicie \u201ep\u00e2na la moarte\u201c pentru cauza Domnului si Evanghelia Lui.<\/p>\n Stam ad\u00e2nc \u00eendurerati \u00een fata jertfei scumpului nostru parinte Vasile, care ne-a fost inima noastra. Care \u201ea fost \u00een inimile noastre pe viata si pe moarte\u201c <\/em>(II Cor. 7, 3)…<\/p>\n Judec\u00e2nd omeneste, pentru noi, pentru scumpa sotie a parintelui Vasile, este ne\u00een\u00adteleasa rapirea din mijlocul nostru a dragului nostru parinte Vasile. Dar voia Domnului si planul Lui sunt mai presus de voile si planurile oamenilor. Deci noi trebuie sa ne supunem. Credem ca Domnul a gasit mai bine ca sa-l cheme la Sine pe preaiubitul nostru tovaras de lupta sf\u00e2nta si comandant de front iscusit si ne\u00eenfricat \u2013 acum.<\/em><\/p>\n Iubitii mei! Parintele Vasile n-a murit, ci traieste \u00een vecii vecilor. Munca lui pe ogorul Domnului traieste si va trai. Jertfa vietii lui pentru cauza Domnului va trai c\u00e2t va trai si Biserica lui Hristos pe pam\u00e2nt.<\/em> Parintele Vasile si-a facut un nume bun, iar numele cel bun \u00een veci ram\u00e2ne. Parintele Vasile a murit o moarte de martir, lupt\u00e2nd \u00eempotriva Antihristului faradelegilor de azi.<\/em><\/p>\n Parintele Vasile sta ca o pilda stralucita pentru noi, preotii. Ca o pilda de dragoste desav\u00e2rsita, pun\u00e2ndu-si si sufletul pentru prietenii sai. <\/em>Parintele Vasile \u00een veac \u00eesi primeste rasplata sa \u2013 dragostea tuturor fratilor. El este scaldat \u00een lacrimile dragostei tuturor.<\/p>\n Noi, fratilor, sa \u00eenvatam de la aceasta jertfa \u2013 care este o jertfa sf\u00e2nta, de martir, pentru biruinta \u00cemparatiei lui Dumnezeu \u2013 sa ne \u00eendoim puterile \u00een lupta \u00eempotriva lui Satan, pentru a birui lumea. Av\u00e2nd mereu tinta pe Hristos, Care este pentru noi \u00eentelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare <\/em>(I Cor. 1, 30). Amin.<\/p>\n Preotul Vladimir Popovici, Basarabia<\/em><\/p>\n <\/p>\n \u201eScumpa este \u00eenaintea Domnului moartea celor iubiti de El\u201c (Ps. 116, 15).<\/p>\n Trecerea la Domnul a scumpului nostru parinte Vasile Ouatu a umplut de lacrimi ochii tuturor acelora care l-au cunoscut, l-au iubit si l-au auzit vestind cu at\u00e2ta putere Cuv\u00e2ntul Evangheliei prin ostasia scumpa a Domnului.<\/p>\n Familia Oastei a suferit o pretioasa pierdere. \u00cenca nu ne putem obisnui cu g\u00e2ndul ca nu-l mai avem \u00een mijlocul nostru. Dar ceea ce a fost pentru noi o pierdere, pentru Domnul Iisus a fost un c\u00e2stig, caci: \u201eScumpa este \u00eenaintea Domnului moartea celor iubiti de El\u201c <\/em>(Ps. 116, 15). Domnul l-a iubit si, pretuindu-i jertfele cele multe pe ogorul Evangheliei, l-a chemat la odihna. Desi era t\u00e2nar, numai de 33 de ani, copacul vietii lui fiind \u00eencarcat de roade evanghelice si de suflete \u00eentoarse la m\u00e2ntuire, Domnul i-a spus: \u201eDestula ti-a fost jertfa, destul ai luptat, destul ai suferit, intra \u00een odihna Stap\u00e2nului Tau\u201c<\/em> (Matei 25, 23) pe care L-ai iubit.<\/p>\n Trupul lui a fost trecut printr-un foc al Domnului. Si noi fierbinte ne-am rugat Domnului ca sa ni-l mai tina si sa-l faca sanatos.<\/p>\n Dar parintele Vasile putea sa ne spuna: \u201eNu ma opriti, fiindca Domnul mi-a dat iz\u00adb\u00e2nda \u00een calatoria mea; lasati-ma sa plec si sa ma duc la Stap\u00e2nul meu\u201c <\/em>(Fac. 24, 56).<\/p>\n Si, cum vedeti, chemarea Domnului ce-a stap\u00e2nit acest vas ales al Lui a fost mai puternica dec\u00e2t dragostea inimilor noastre, care voia sa-l mai tina \u00een mijlocul nostru.<\/p>\n Dar sa nu fim ca acei fara nadejde (I Tes. 4, 13). Sa pl\u00e2ngem, caci pl\u00e2nsul m\u00e2ng\u00e2ie inima, dar sa avem o nadejde scumpa ca locul unde a fost chemat scumpul parinte Vasile e tinta noastra, a tuturor celor ce muncim si urmam Domnului. Despartirea este soarta, iar revederea este speranta noastra, <\/em>spune cineva.<\/p>\n Sa ne bucuram, fratilor, ca, la timpul nostru, vom ajunge si noi fericiti l\u00e2nga Domnul Iisus, M\u00e2ntuitorul nostru, si l\u00e2nga sfintii Sai; iar acum sa avem bucuria ca o echipa vrednica din Oastea Domnului: parintele Vasile Ouatu, fratele Gheorghe Mun-teanu si altii au murit \u00een Domnul. \u201eFerice de acum \u00eencolo de mortii care mor \u00een Domnul! Da, zice Duhul, ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor \u00eei urmeaza\u201c<\/em> (Apoc. 14, 13).<\/p>\n Iar scumpului parinte Vasile, ce ne-a fost frate \u00een Domnul, \u00eei zicem \u201eLa revedere, Acolo Sus!\u201c.<\/p>\n Preot Viorel Bujoreanu<\/em><\/p>\n De la sanatoriul din Geoagiu, parintele Vasile i-a scris Parintelui Iosif scrisoarea de mai jos, ultima lui mult-graitoare scrisoare \u2013 testamentara:<\/p>\n Scump si iubit parinte Iosif!<\/em><\/p>\n Nu v-am putut scrie p\u00e2na acum. Sunt istovit complet. M-am simtit mai demult bolnav, dar n-am voit sa cedez. Am luptat \u00eenainte, cu credinta \u00een Dumnezeu.<\/strong> Acum sufar din greu, pentru ca lupta de zi si noapte m-a istovit si a stricat toate madularele trupului meu. Nu mai am nimic bun \u00een mine.<\/em><\/p>\n Dar totusi nu disper. Am constiinta pe de-plin \u00eempacata ca mi-am facut numai datoria. Pot muri linistit \u00een orice clipa. Socot ca mi-am \u00eemplinit misiunea pe acest pam\u00e2nt.<\/em><\/p>\n Un lucru singur ma mai retine si adesea ma tulbura: sotia si copiii care, omeneste vorbind, au nevoie de cele ale pam\u00e2ntului. Dar iarasi \u00eemi zic: Cel ce da hrana tuturor, ploaie la vreme, podoaba florilor c\u00e2mpului etc. va avea El grija si de scumpii mei.<\/em><\/p>\n Sunt, \u00een aceste clipe, soldatul care cade zdrentuit de gloante, dar steagul \u00eel tine sus, \u00een semn ca nu s-a predat inamicului.<\/em><\/p>\n Eu nu m-am predat. Am luptat, am suferit, dar nu m-am predat. De la tinta nu m-am abatut.<\/em><\/strong> Acum, c\u00e2nd nu mai am nici o putere, stiu sigur ca Domnul \u00censusi va desav\u00e2rsi totul. \u00cen m\u00e2inile Lui am lasat toate si stau astept\u00e2nd plinirea voii Lui.<\/em><\/p>\n \u00cen tot momentul ma rog pentru Sfintia Voastra si scumpa ostasia Domnului. Domnul a voit ca eu sa \u00eenteleg toate fram\u00e2ntarile Sfintiei Voastre si sa ma identific deplin cu aceasta Lucrare divina. Poate si de aceea am suferit mult \u2013 ca sa \u00eenteleg mult.<\/em><\/strong><\/p>\n Acum am timp destul de rugaciune. Alt\u00adceva nu pot face. De citit nu pot, de vorbit deloc, de scris foarte, foarte greu, asa ca ma rog.<\/em><\/p>\n Nemaiput\u00e2nd scrie, va salut si va \u00eembratisez, trimit\u00e2nd si tuturor celorlalti dragostea mea \u00een Domnul Iisus.<\/em><\/p>\n Preotul Vasile Ouatu – Sanatoriul Geoagiu, 22. XI. 1936<\/em><\/p>\n Timp de paisprezece ani de Oaste, Dom\u00adnul ne-a trecut mereu prin fel de fel de lec\u00adtii si examene. Anul acesta ne-a adus un examen nou. Am \u00eenceput sa pierdem \u2013 cum s-ar zice \u2013 stegari si conducatori. La Batiz am pierdut pe fratele nostru iubit Gheorghe Muntean, iar la Bucuresti, pe parintele nos\u00adtru drag, Vasile Ouatu.<\/p>\n E adevarat ca nu i-am pierdut \u00een lume, ci ei au cazut ca eroi pe c\u00e2mpul de lupta al Domnului, dar totusi plecarea lor si pierderea lor ne-au pus \u00een fata unui examen nou. \u00cen fata acestui examen am mai \u00eenvatat urmatoarele:<\/p>\n La Batiz, ca si la Bucuresti, am vazut marea deosebire \u00eentre moartea cea obisnuita si moartea copiilor Domnului; \u00eentre jertfirea cea obisnuita si a celor care au murit \u00een slujba Domnului, d\u00e2ndu-si viata pentru El.<\/p>\n Fratele Gheorghe n-a murit! Acesta era simtul tuturor \u00een fata jertfei de la Batiz. Si acesta era si la Bucuresti: parintele Vasile n-a murit! \u00cel sim\u00adtim viu \u00eentre noi.<\/p>\n Crestinismul de azi a pierdut, \u00eentre altele multe, si acea sf\u00e2nta comunicare a celor vii cu cei morti.<\/p>\n \u00cen familia Oastei Domnului, de acum ne avem si \u201emortii\u201c nostri vii, care traiesc si lucreaza si dupa moartea lor.<\/p>\n Cei ce cad pe c\u00e2mpul de lupta al Domnului, eroii care \u00eesi dau si viata pentru biruinta Evangheliei, aceia traiesc mai departe \u00een suflete. Sa dam slava Domnului ca ne-a \u00eenvrednicit sa avem la Oastea Domnului si astfel de eroi, la morm\u00e2ntul carora \u00een fiecare an vom face pelerinaj, pentru a ne \u00eentari legatura noastra cu ei.<\/p>\n Slavit sa fie Domnul ca la Oastea Domnului avem si astfel de preoti care pot zice ca Apostolul Pavel: \u201eVoi \u00eensiva stiti, fratilor… ca, \u00een dragostea noastra fierbinte pentru voi, eram gata sa va dam nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar si viata noastra\u201c <\/em>(I Tes. 2, 8).<\/p>\n O Doamne Iisuse, Pastorul nostru cel mare, trezeste si \u00een tara noastra c\u00e2t mai multi astfel de preoti si pastori, gata sa-si dea si viata pentru oi. Caci de nimic nu are tara aceasta o lipsa mai arzatoare dec\u00e2t de astfel de preoti. Iar pe noi, pe cei treziti la viata si jertfa aceasta, \u00eenvredniceste-ne p\u00e2na la sf\u00e2rsit sa fim totdeauna gata a le da fratilor nostri nu numai Evanghelia, ci chiar si viata noastra.<\/p>\n Invitat de fratii din B\u00e2rlad la adunarea din toamna anului 1936, parintele Vasile, av\u00e2nd graiul stins de boala, le-a trimis fratilor spre citire testamentara predica de mai jos, foarte potrivita spre a se citi \u00een adunarile Oastei.<\/p>\n Vor veni peste voi vremuri grele, poate chiar nespus de grele. Cu Iisus \u00eensa vom birui totul<\/strong>!<\/p>\n Mult iubiti frati si scumpe surioare \u00een ostasia Domnului Iisus Biruitorul!<\/em><\/p>\n \u201eHar voua si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Iisus Hristos\u201c <\/em>(Filip. 1, 2).<\/p>\n As fi dorit din toata inima sa fiu \u00een mijlocul dumneavoastra, pentru ca va iu\u00adbesc cu o iubire sf\u00e2nta si doream fierbinte sa va vad si, \u00eempreuna, sa ne bucuram \u00een Domnul.<\/p>\n O grea suferinta \u00eensa m-a \u00eempiedicat sa pot fi cu trupul alaturi de dumneavoastra. Voi, fratii din B\u00e2rlad, va aduceti aminte ca si \u00een august eram ragusit. Acum, suferinta a crescut. Sunt si mai greu bolnav. Dar, da-ca trupul \u00eemi este lovit \u2013 si \u00eenca greu \u2013 apoi duhul \u00eemi este \u00eentarit. Prin aceasta noua suferinta a g\u00e2tului, m-am alipit si mai mult de Domnul Iisus. Si, prin El, ma consider alaturi de dumneavoastra si cu dumneavoastra, \u00een orice clipa si cu at\u00e2t mai mult acum, c\u00e2nd sunteti adunati frati si surori din multe parti.<\/p>\n Dragostea ce ne uneste \u00een Iisus, str\u00e2n\u00adg\u00e2ndu-ne \u00een buchetul bine placut Domnului \u2013 al Oastei Domnului Iisus Biruitorul \u2013 ma \u00eendeamna sa va am \u00eentotdeauna \u00een rugaciunile mele. Si nu numai pe dumneavoastra, ci pe toti fratii si pe toate surorile din \u00eentreaga tara; fiindca noi, cei multi, alcatuim un trup \u00een Oastea Domnului Iisus Biruitorul.<\/p>\n \u00cengaduiti-mi dar ca, at\u00e2t \u00een numele meu, c\u00e2t si \u00een numele \u00een veci pretuitului<\/em> Parinte Iosif Trifa, sa va salut cu salutul ostasesc, zic\u00e2ndu-va la toti: Slavit sa fie Domnul Iisus Biruitorul!<\/em><\/p>\n <\/p>\n Iubiti frati si scumpe surioare \u00een ostasia Domnului Iisus Biruitorul!<\/em><\/p>\n Scopul adunarilor noastre ostasesti, pe judete sau pe regiuni, este si trebuie sa fie ca, mai \u00eent\u00e2i, sa ne putem vedea unii cu altii, sa ne cunoastem unii cu altii si sa ne bucuram \u00eempreuna, slavind, prin toate ale noastre, pe Domnul Iisus. Ca, oamenii \u00een mijlocul carora traim, vaz\u00e2nd viata noastra curata, sf\u00e2nta si neprihanita,<\/em> sa slaveasca si ei, pentru noi, pe Dumnezeu si sa se adauge c\u00e2t mai multe suflete la turma copiilor lui Dumnezeu. <\/em>Dragostea si r\u00e2vna noastra sa-i cucereasca pe toti.<\/p>\n Iar \u00een al doilea r\u00e2nd, ca sa ne \u00eempartasim unii altora bucuriile, dimpreuna cu necazurile. Bucuriile, \u00een ceea ce priveste \u00eenaintarea si cresterea noastra \u00een Domnul. \u00cen ce masura am progresat noi, fiecare \u00een parte, \u00een cunoasterea lucrurilor ce vin de la Dum-nezeu?<\/em> Adunarile mari trebuie sa fie un fel de examen al fiecarui copil al lui Dumnezeu, al fiecarui ostas adevarat. Fiecare sa se cerceteze pe sine si sa-si dea un raspuns hotar\u00e2t. Cu c\u00e2t am \u00eenaintat eu \u00een cunoasterea Domnului Iisus? \u2013 deoarece este un lucru hotar\u00e2t ca nu oricine vorbeste de Iisus este un cunoscator al Domnului Iisus. Cu c\u00e2t am \u00eenaintat eu \u00een a cunoaste si, mai ales, \u00een a iubi si pretui Jertfa Domnului Iisus?… Fiindca unul dintre cele mai recunoscute daruri din c\u00e2te a facut Dumnezeu omului este tocmai Jertfa Domnului Iisus. Au crestinii \u00een cap tot felul de bazaconii, dar despre Jertfa Domnului Iisus stiu foarte putin, daca nu chiar nimic. Caci, \u00een adevar, iubitilor, daca am lua pe oricare din crestinii de r\u00e2nd si l-am \u00eentreba: Ce stii dumneata despre Jertfa Domnului Hristos? Ce-ai c\u00e2stigat dumneata prin Jertfa Domnului Hristos? Ce legatura este \u00eentre dumneata, cel ce-ti zici crestin, si Jertfa Domnului Hristos? \u2013 omul, zis crestin, va ram\u00e2ne mut. El nu stie nimic despre Jertfa Domnului Hristos. Din cauza aceasta, viata crestinilor de nume este moarta. Ei zac \u00een mare \u00eentuneric spiritual. Sunt orbi. Dar, slavit sa fie Domnul, pe noi, Oastea Domnului ne-a scos din aceasta \u00eenspaim\u00e2ntatoare orbire si ne-a adus la lumina Evangheliei.<\/p>\n Acum, prin Oastea Domnului, noi suntem \u00een scoala Duhului Sf\u00e2nt si la fiecare pas trebuie sa ne controlam, spre a vedea \u00een ce masura am \u00eenaintat pe scara sfinteniei si a desav\u00e2rsirii. Din clipa \u00een care L-am cunoscut pe Domnul si sf\u00e2nta Lui Jertfa, viata ni s-a transformat din temelie si continuu alergam spre tinta, spre Iisus, desav\u00e2rsirea noastra.<\/p>\n Arunc\u00e2nd de pe noi toata vechitura pacatelor ce odinioara ne robisera, ne atintim mereu ochii si alergam staruitor la desav\u00e2rsire. Necontenit trebuie sa ne supraveghem cres\u00adterea cea duhovniceasca, pentru ca nu cumva sa cadem ori sa alergam gresit si sa pierdem premiul alergarii.<\/p>\n Este stiut ca, \u00een vremea noastra, multi dintre cei ce-si zic credinciosi se poarta ca vrajmasi ai Crucii Domnului Hristos (Filip. 3, 18). Noi stim, iubitilor, ca sf\u00e2rsitul lor va fi pierzarea (Filip. 3, 19). Dar, \u00een ceea ce ne priveste pe noi, trebuie sa fim plini de \u00eentelepciune, d\u00e2ndu-ne bine seama ca nimeni si nimic din cele ale lumii, sa nu puna stap\u00e2nire pe noi. Patria si cetatenia noastra sunt \u00een ceruri, de unde si asteptam ca M\u00e2n\u00adtuitor pe Domnul Iisus Hristos (Filip. 3, 20). Deci fiecare clipa din viata noastra sa fie o \u00eenaintare, o urcare pe scara sfinteniei, ce duce \u00een ceruri. Adunarile noastre ne ofera un minunat prilej ca fiecare sa se examineze si sa-si dea seama cum sta \u00eenaintea Domnului Iisus. Este fiecare dintre noi un copil al lui Dumnezeu? Cunoaste fiecare, lamurit, prin cine si cum am capatat \u00eenfierea? (Efes. 1, 5). Cum am devenit noi fii ai lui Dumnezeu? Prin Iisus, dragii mei, si anume prin Jertfa de pe Cruce, prin rastignirea lui Iisus pe lemnul Crucii. Prin aceas\u00adta Jertfa, prin moartea si \u00eenvierea Domnului Iisus, noi am capatat de la Dumnezeu minunate daruri. Am capatat mai \u00eent\u00e2i dreptul de a ne numi copii ai Celui Prea\u00eenalt (Ioan 1, 12). Prin aceasta minunata Jertfa am capatat rascumpararea si iertarea pacatelor<\/em> (Efes. 1, 7). Si tot prin aceasta am dob\u00e2ndit mostenirea \u00eemparatiei ceresti<\/em> (Efes. 1, 11; 2, 6; 2, 19).<\/p>\n Ah! C\u00e2t de mult ne-a iubit si ne iubeste pe noi Dumnezeu!<\/em> (Ioan 3, 16). Si c\u00e2te daruri si c\u00e2te fagaduinte minunate ne-a dat El noua prin Domnul Iisus!<\/p>\n Si totusi crestinii stiu at\u00e2t de putine despre Domnul si Jertfa Sa, <\/em>ca, \u00een adevar, celui credincios \u00eei vine sa pl\u00e2nga de durere. <\/em>Dar totusi Dumnezeu \u00eenca ne iubeste<\/em> si \u00eenca ne cauta pe fiecare \u00een parte, caci El a platit scump, scump de tot, pentru fiecare dintre noi. A platit cu viata Sa pe Cruce<\/em>, deoarece la Dumnezeu un singur suflet pretuieste mai mult ca lumea toata.<\/em><\/p>\n Glasul Oastei Domnului, prin toata Jertfa Parintelui Trifa, este si el o marturie a iubirii ce Dumnezeu ne-o poarta. <\/em>Pentru ca, \u00een timp ce noi rataceam cu totii prin vaile \u00eentunecoase ale pacatului, Iisus, \u00een iubirea Lui, a revarsat si revarsa asupra noas-tra mana cea cereasca a Oastei Domnului Iisus Biruitorul, care ne striga cu staruinta si ne smulge din lume, alipindu-ne iarasi de Iisus si sf\u00e2nta Sa Jertfa.<\/em><\/p>\n \u00centocmai ca o ploaie racoritoare a fost chemarea Oastei Domnului peste sufletele noastre uscate<\/em> de v\u00e2nturile secetoase ale placerilor acestui veac.<\/p>\n Oastea Domnului ne pune \u00een adevarata lumina pe Iisus si Jertfa Golgotei. Cu timp si fara timp, Oastea aduna sufletele de pe caile pacatului si le alipeste de Iisus.<\/p>\n Ea roaga pe tot sufletul sa se ridice din pacatul nimicitor si sa se apropie de Iisus, cu dragoste si recunostinta, \u00eempac\u00e2ndu-se cu Dumnezeu-Tatal prin Iisus si Jertfa Sa. Oastea a \u00eentins si \u00eentinde o m\u00e2na de ajutor oricarui suflet dornic de a-L cunoaste pe Domnul cu adevarat si de a ajunge la m\u00e2ntuire<\/em>. Drumul Oastei este drumul sfintilor<\/em> si al martirilor<\/em>. De aceea, cine Oastea iubeste pe Iisus pretuieste.<\/p>\n Cei ce \u00eenca n-au cunoscut Oastea au acum fericitul prilej sa se predea chiar acum \u00een m\u00e2inile Domnului, <\/em>\u00eenrol\u00e2ndu-se ca voluntari \u00een aceasta armata sf\u00e2nta, de cucerire a Patriei ceresti, iar cei care sunteti \u00eenrolati, \u00eenflacarati-va, dragii mei, aprindeti-va \u00een voi Duhul cel Sf\u00e2nt al lui Dumnezeu si luptati cu r\u00e2vna si \u00eendrazneala<\/em> sa cuceriti sufletele celor care ne \u00eenconjoara. Mergeti \u00eenainte cu barbatie, fara a va teme de nimeni. Iisus este cu noi si El lupta pentru noi. Atintiti-va ochii la El si numai la El.<\/em><\/p>\n \u2020 Preotul Vasile Ouatu<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n \u201eDaca este cineva \u00een Hristos este o faptura noua. Cele vechi s-au dus. Iata ca toate lucrurile s-au facut noi\u201c (II Cor. 5, 17).<\/p>\n <\/p>\n Prea iubitii mei frati si surori \u00een Domnul Iisus!<\/p>\n M\u00e2ntuirea, darul cel mai pretios, ne este mult primejduita de vrajmasul diavol, care se razboieste cu noi la fiecare pas. Noi \u00eensa trebuie sa fim \u00eentelepti si sa luptam cu eroism, p\u00e2na la zdrobirea totala a lui Satan.<\/p>\n Viata toata este o lupta si \u00eenca o lupta grea, dar trebuie sa luptati, alipiti tot mai mult de Domnul Iisus.<\/p>\n A lupta singuri, cu puterile voastre, este \u00een zadar. A lupta \u00eempreuna cu Iisus, alipiti puternic de El, \u00eenseamna putere si biruinta.<\/p>\n Oastea Domnului a chemat si cheama sufletele la Iisus si numai la Iisus. Ea pune toata staruinta, ca orice suflet sa se opreasca din drumul pe care a mers p\u00e2na acum si sa se \u00eentoarca la Iisus. Oastea Domnului roaga staruitor si \u00eembie pe orice suflet ca sa se desprinda din lume si sa se apropie, cu iubire si credinta, de Domnul Iisus. Oastea Domnului este un manunchi de suflete care au gasit \u00een Iisus comoara pretioasa, margaritarul ceresc. Oastea Domnului a gasit ca Iisus este \u201eadevarul\u201c. <\/em>Toti cei hotar\u00e2ti pentru Domnul au gasit \u00een acest \u201eadevar\u201c, care este Iisus, m\u00e2ng\u00e2iere sufletelor lor, pace si alinare. O! C\u00e2t n-ar da un suflet ratacit pe-ale vietii cai sa afle adevarul vietii,<\/em> dar nu-l cunoaste!…<\/p>\n O! Dar iata! Oastea Domnului cu at\u00e2ta iubire ti-l arata si tie, iubite frate si scumpa sora, si-l arata la toti cei \u00eensetati dupa \u201eadevar\u201c<\/em>. El este Iisus!… Ai venit tu, dragul meu, la Iisus?… Ai aflat tu \u00een Iisus \u201eade\u00advarul\u201c<\/em>? Daca, \u00een adevar, ai aflat pe Iisus ca supremul \u201eadevar\u201c,<\/em> atunci tu vei fi fericit si adevarul lui Dumnezeu este cu tine.<\/p>\n Iar de nu L-ai aflat, vino, dragul meu, chiar acum, la Iisus. El te cauta, te vrea si te doreste.<\/p>\n Oastea Domnului a mai gasit \u00een Iisus \u201eCalea\u201c<\/em> ce duce la Patria cereasca. Cine n-ar voi sa stie ca drumul pe care merge \u00eel duce \u00een Tara cereasca, unde Iisus \u00eemparateste?… Ei bine, dragii mei, Oastea Domnului arata oricarui suflet doritor acest drum, aceasta \u201ecale\u201c <\/em>care este Iisus. Pentru aceea striga Oastea Domnului pe toate dru\u00admurile: Veniti la Iisus, apropiati-va de Iisus, dati-va inima, sufletul si tot ce aveti lui Iisus, caci El va va duce sigur \u00een Patria cereasca, unde nu se afla dec\u00e2t pace, bucurie si fericire.<\/p>\n Oastea Domnului a mai \u00eenteles ca Iisus este \u201eviata\u201c, <\/em>si \u00eenca viata vesnica, via\u00ad-ta fericita.<\/p>\n O, iubitii si scumpii mei fratiori! C\u00e2t alearga lumea dupa fericire \u2013 si fericire nu gaseste. Si nu va gasi niciodata, c\u00e2t o va cauta unde nu este.<\/p>\n Iisus este fericirea \u2013 si cine o cauta la El, acela o gaseste. Lumea este nefericita pentru ca tocmai unde este fericirea, acolo n-o cauta. Ea vrea fericire, dar fara Iisus si \u00een afara de Iisus. Ce \u00eenselaciune si ce orbire!<\/p>\n Veniti, dragii mei, veniti la Iisus, ca numai acolo este fericirea. N-o mai cautati aiurea, ca n-o gasiti. Va osteniti \u00een zadar. Ascultati chemarea Oastei Domnului si veniti la Iisus.<\/p>\n Dar va \u00eentreba cineva: Ce \u00eenseamna sa vii la Iisus, ca doar suntem crestini! Da, iubitilor, dupa certificatul de botez si eu stiu ca toti suntem crestini. Dar dupa cele ce vedem \u00een viata de toate zilele, dupa traiul vostru de fiecare clipa, marturisiti ca sunteti pag\u00e2ni; pentru aceea este nevoie ca acum, chiar c\u00e2nd auziti chemarea lui Dumnezeu, sa va lasati de toate relele si sa \u00eencepeti o viata noua, curata si sf\u00e2nta, dupa voia lui Dumnezeu. Caci ati auzit ce zice Scriptura: \u201eDaca este cineva \u00een Hristos\u201c<\/em>, adica daca este crestin, atunci \u201eeste o faptura noua\u201c. \u201eCele vechi\u201c,<\/em> adica zavistiile, certurile, dezbinarile, lacomia de avere, cuvintele porcoase, vorbele nechibzuite, glumele proas-te, curvia, necuratia, patima, pofta rea, lacomia, m\u00e2nia, vrajmasia, rautatea, clevetirea, vorbele rusinoase, minciuna, betia, ma-lahia, sodomia, duhurile \u00eenselatoare si \u00eenvataturile dracesti, desc\u00e2ntecele, vrajitoria, fatarnicia, fariseismul, defaimarea, uciderea, \u00eenchinarea la idoli, moda, obiceiurile si deprinderile rele, \u00eenjuraturile, blestemele, dra-cuielile si orice alte rautati \u201es-au dus\u201c, nu mai sunt: \u201eiata ca toate lucrurile s-au facut noi\u201c.<\/em><\/p>\n Si, \u00een locul tuturor acestor lucruri rele, rasare o floare noua, ca o renastere spirituala, asemanatoare altoiului. Este omul cel nou, nascut din duh si adevar, este copilul lui Dumnezeu, adevaratul crestin, ostas al Domnului Iisus.<\/p>\n Dragii mei, nu mai \u00eent\u00e2rziati! Iisus va cheama la viata cea noua, de ostas al \u00cemparatiei ceresti. Aruncati de pe umerii vostri haina murdara a pacatului si predati-va inimile Domnului Iisus. O clipa sa nu mai \u00eent\u00e2rziati. Chiar acum hotar\u00e2ti-va pentru Domnul. Astazi este ziua m\u00e2ntuirii, astazi sa va \u00eencredintati Domnului, cu tot ce aveti. Asa cum sunteti, asa cum va aflati, veniti la Domnul Iisus. Nu mai este vreme de am\u00e2nare. Iisus a dat totul pentru voi, chiar \u00eensasi viata Sa.<\/p>\n Iubitii mei frati, fiti \u00eentelepti!<\/em> Luati \u00eenca de pe acum drept calauzitor al vietii voastre <\/em>pe Domnul si M\u00e2ntuitorul nostru, pe Iisus. Puneti-L pe El la c\u00e2rma vietii voastre si El va va duce la biruinta.<\/p>\n Cei ce nu cunosc pe Domnul cu adevarat zac \u00een grea \u00eentunecime spirituala. Misiunea si rolul nostru sunt ca si pe ei sa-i lu-minam. Sa luptam, fiecare dupa puterile noastre, ca pe toti sa-i str\u00e2ngem \u00een jurul Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Salv\u00e2ndu-i pe ei, ne salvam pe noi. Alipindu-i pe ei de Iisus, ne alipim pe noi. \u00cencalzindu-i pe ei pentru Domnul si Evanghelie, sa ne \u00eencalzim pe noi. Pentru aceea, la lucru, fratilor! C\u00e2mpul este mare. Trebuie lucratori. Via este \u00eentelenita si acoperita de spini si balarii. Puneti-va cu totii la lucru, sa curatim si sa \u00eennoim ogorul lui Dumnezeu, care sunt sufletele fratilor.<\/p>\n Fiecare sa cucereasca noi suflete pentru Domnul si Evanghelia Sa. Dragostea sa ne tina una \u00een Iisus, \u00eenc\u00e2t nici o piedica si nici o amenintare, oric\u00e2t de grea, sa nu ne o-preasca din drumul nostru.<\/p>\n Iisus este tinta si Oastea ne este drumul ce duce la Iisus. Sa luptam \u00eenainte. Trec\u00e2nd peste orice greutati, sa strigam din tot sufletul: \u00cenainte, fratilor, \u00eenainte, la lupta, \u00eenainte, la biruinta, \u00eenainte cu Iisus Biruitorul, caci \u00een El avem rascumparare, prin S\u00e2n-gele Lui, iertarea pacatelor!<\/p>\n Amin.<\/p>\n \u2020 Preot Vasile Ouatu<\/em><\/p>\n Preaiubitilor, dupa cum totdea-una ati fost ascultatori, duceti p\u00e2na la capat m\u00e2n\u00adtuirea voastra, cu cutremur, nu numai c\u00e2nd sunt eu de fata, ci cu at\u00e2t mai mult acum, \u00een lipsa mea (Filip. 2, 12).<\/em><\/p>\n Te-ai stins, preabunule parinte, Pe patul mortii, cu credinta, Ai murmurat o rugaciune Te-ai dus, preabunule parinte, Grai-va-n lume cu putere Prin jertfa ta, iubit parinte,Cuv\u00e2nt \u00eenainte<\/h3>\n
Jertfa lui ram\u00e2ne…<\/h3>\n
Iubiti frati din ostasia Domnului!<\/h4>\n
\nS-a stins cel ce a luptat p\u00e2na la s\u00e2nge \u00een razboiul cel sf\u00e2nt al Oastei Domnului.
\nS-a stins cel ce s-a adus pe sine ca o jertfa vie, sf\u00e2nta, placuta lui Dumnezeu (Rom. 12, 1), pentru cauza Lui.
\nS-a stins cel care nu s-a crutat si n-a crutat nimic, ci totul a pus \u00een lupta cea sf\u00e2nta a Domnului.
\nS-a stins cel care a stat pe front p\u00e2na i s-a stins graiul si a cazut sub greutatea bolii.
\nS-a stins cel care L-a iubit pe Domnul si lupta Lui \u00een lume, mai mult dec\u00e2t pe sotia lui, pe copiii lui, mai mult dec\u00e2t sanatatea lui si viata lui (Matei 10, 37).
\nS-a stins cel ce si-a cheltuit bucuros si viata lui pentru fratii lui (II Cor. 12, 15).
\nS-a stins cel ce n-a stiut dec\u00e2t un singur lucru: sa lupte \u2013 si-a luptat; sa sufere \u2013 si-a suferit; sa se jertfeasca \u2013 si s-a jertfit; sa sufle din tr\u00e2mbita \u2013 si-a tr\u00e2mbitat.
\nS-a stins un viteaz al Domnului, pe care solia mortii, solia chemarii la Domnul, l-a aflat pe front, tin\u00e2nd sus steagul Domnului si cuv\u00e2ntul vietii (Filip. 2, 16).<\/p>\n
\nDraga Vasile! Lupta cea buna tu ai lup\u00adtat, Domnul sa-ti dea acum cununa vietii!<\/em><\/p>\n
\n<\/em><\/p>\nCum s-a stins parintele Vasile<\/h3>\n
\u00cen fata unei jertfe…<\/h3>\n
\n<\/em><\/p>\n\u00centru amintirea neuitatului nostru parinte Vasile<\/h3>\n
Ultima scrisoare<\/h3>\n
\n<\/em><\/p>\nDupa jertfele de la Bucuresti si Batiz<\/h3>\n
Predica testamentara de la B\u00e2rlad<\/h3>\n
Adevarul… Calea… si Viata<\/h3>\n
O alta predica testamentara, trimisa spre citire fratilor de la fronturi<\/h4>\n
\n<\/em><\/p>\nImn \u00eentru amintirea parintelui Vasile[1]<\/strong><\/a><\/h3>\n
\nJertfindu-te pentru Iisus,
\nTe-ai dus la cer, la cele sfinte,
\n\u00cen sf\u00e2nta Patrie de Sus.<\/p>\n
\nAi pus sa-ti c\u00e2nte de Iisus,
\nSi te rugai cu umilinta;
\nNoi toti am pl\u00e2ns si tu te-ai stins.<\/p>\n
\nSi parca s-a miscat pam\u00e2ntul,
\nM\u00e2na duceai spre-nchinaciune
\nSi-apoi ti s-a curmat cuv\u00e2ntul.<\/p>\n
\nRam\u00e2ne \u00eensa jertfa ta
\nCe va grai fara cuvinte,
\nChem\u00e2nd pe toti la Golgota.<\/p>\n
\nLocasul sf\u00e2nt ce-ai \u00eenaltat
\nSi vor grai cu grai si fratii
\nPe cari la Domnul i-ai chemat.<\/p>\n
\nNe-ai ridicat mai sus, mai sus,
\nSa mergem toti cu dor fierbinte
\nSa ne jertfim pentru Iisus.<\/p>\n
\n